Un virus prezent la nivel global, dar cu cazuri rare
Transmiterea de la om la om a hantavirusului este extrem de rară. Acesta nu este atât de contagios ca un virus respirator, spune Simina Izel Florescu, Managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București. Medicul a explicat că aceste infecții există la nivel global și apar, de regulă, sporadic, fără un impact major asupra sănătății publice.
Hantavirusurile sunt întâlnite în întreaga lume, inclusiv în România. De-a lungul anilor, au fost înregistrate cazuri și la nivel local, însă acestea au fost puține și nu au generat probleme majore de sănătate publică. În mod obișnuit, infecțiile sunt izolate și apar ocazional, fără a duce la focare extinse.
Simina Izel Florescu, medic infecționist: „Ceea ce s-a întâmplat acum pe acest vas este puțin diferit. Este o situație epidemiologică particulară. Există un singur tip de hantavirus care se poate transmite între oameni; în rest, sunt virusuri zoonotice care se transmit direct de la animale la om.”
Cum se transmite hantavirusul
Majoritatea tipurilor de hantavirus se transmit de la animale la oameni și nu între persoane. Există însă o excepție importantă: varianta numită „Andes”, care poate fi transmisă interuman.
Chiar și în acest caz, transmiterea este dificilă. Medicul subliniază că este nevoie de contact apropiat și prelungit între persoane, ceea ce face ca virusul să nu fie comparabil cu infecții respiratorii precum gripa sau COVID-19. Contagiozitatea este mult mai redusă, iar răspândirea nu se face ușor prin aer.
Simina Izel Florescu, medic infecționist: „Trebuie să începem prin a spune că acest virus, și anume Andes, este singurul care se poate transmite între oameni, dar transmiterea lui este destul de dificilă. Nu se transmite facil interuman, necesită un contact apropiat și îndelungat între două persoane. Deci nu este nici pe departe la fel de contagios ca un virus respirator, cum sunt cele cu care suntem obișnuiți.”
Care sunt simptomele infecției cu hantavirus
În cele mai multe cazuri, infecția cu hantavirus se manifestă prin simptome asemănătoare gripei. Există însă și situații în care persoanele infectate nu prezintă simptome deloc. În unele cazuri, boala poate evolua către forme mai severe, inclusiv afectare pulmonară.
Simina Izel Florescu, medic infecționist: „Este o situație particulară, care s-a putut produce în acest context, din cauza unor condiții specifice, și anume o comunitate aflată într-un spațiu restrâns o perioadă mai îndelungată de timp. Simptomatologia este una pseudogripală, ca la majoritatea acestor cazuri. Multe dintre ele pot rămâne asimptomatice, iar o parte pot evolua ca formă pulmonară a bolii.”
Pentru tipul de virus implicat în acest focar, rata mortalității poate ajunge la aproximativ 30–35% în cazurile severe. Totuși, medicul atrage atenția că aceste situații sunt rare și nu reflectă evoluția obișnuită a infecției. În general, cazurile de hantavirus rămân sporadice, iar transmiterea redusă limitează extinderea bolii.
Nu există risc de pandemie
Un mesaj important transmis de specialist este că nu există motive de panică. Hantavirusul nu are același comportament ca virusurile respiratorii care au provocat pandemii.
Simina Izel Florescu, medic infecționist: „În primul rând, aceste cazuri de infecție cu hantavirus sunt sporadice, rare, iar contagiozitatea lor este foarte scăzută. Nu este un motiv de alarmare. Cred că poziția repetată a Organizația Mondială a Sănătății, și anume că nu este nici pe departe un pericol pentru sănătatea publică, este cea care ar trebui să liniștească populația. Nu suntem într-un pericol iminent. Se iau măsuri de prevenție, măsuri de distanțare, pentru că asta este normal într-o alertă epidemiologică. Asta nu înseamnă că se va întâmpla din nou o pandemie. Gradul de contagiozitate este mult mai mic, iar transmiterea între oameni este dificilă. De asemenea, poziția Organizația Mondială a Sănătății este că acest tip de infecție nu reprezintă un pericol major pentru sănătatea publică.”
Măsuri normale într-o alertă epidemiologică
Măsurile luate de autorități, precum izolarea pacienților și monitorizarea contacților, sunt standard în orice situație epidemiologică. Acestea sunt aplicate preventiv, pentru a limita orice posibilă transmitere.
Simina Izel Florescu, medic infecționist: „Da, este vorba despre un grad de contagiozitate mult mai redus în cazul acestui tip de virus, Andes, spre deosebire de virusurile de tip gripă, COVID și altele. Nu se compară sub nicio formă cu ce s-a întâmplat în pandemie. Măsurile luate acum, care pot părea alarmante, sunt cele normale în orice focar epidemiologic. Nu este un lucru ieșit din comun. Gândiți-vă că și noi, în spitalele din România, izolăm pacienții. Primul lucru pe care îl facem este să îi izolăm între ei și de ceilalți pacienți, până când vedem despre ce este vorba sau chiar și după ce știm diagnosticul, tocmai pentru a preveni transmiterea.”
Medicul subliniază că astfel de proceduri sunt utilizate în mod curent și în spitalele din România, fără a indica apariția unei crize sanitare majore.
