Omer Tetik: ‘Vom lupta să ne dovedim nevinovăția’
Directorul general al Băncii Transilvania, Omer Tetik, acuză Consiliul Concurenței că nu înțelege modul în care funcționează sistemul financiar și că încurajează populismul, după ce instituția a amendat 10 bănci cu peste 700 de milioane de euro pentru manipularea ratei ROBOR. Dintre acestea, BT ar trebui să plătească un total de circa 185 de milioane de euro.
„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței, în legătură cu «investigația ROBOR», dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR. Mai mult, decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice, într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice”, a scris Omer Tetik într-o postare pe LinkedIn.
Banca Transilvania a fost sancționată cu o amendă de 875,7 milioane de lei. La această sumă se adaugă o amendă de 85 de milioane de lei a băncii preluate, OTP Bank. Un total de 960,7 milioane de lei, adică aproape 185 de milioane de euro.
„Vom contesta decizia, adresându-ne instanțelor și autorităților competente, din țară și din străinătate. Ne vom apăra reputația și vom demonta acuzațiile. Decizia publicată astăzi este doar un prim pas și există numeroase alte modalități prin care putem scoate la lumină adevărul. Mergem înainte, cu curaj. Susținem economia și românii și nu dăm înapoi atunci când știm, cu certitudine, că avem dreptate”, se mai arată în postarea șefului Băncii Transilvania.
10 bănci amendate cu 3,73 miliarde de lei
Într-un comunicat emis duminică, Consiliul Concurenței anunță amendarea a 10 bănci cu sume în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând astfel Legea concurenței și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.
Ancheta Consiliului Concurenței a vizat 11 bănci, dar amenzile au fost aplicate pentru 10, întrucât între timp OTP Bank a fost preluată de Banca Transilvania, astfel că aceasta din urmă plătește două amenzi.
Cuantumul acestora este următorul:
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei
- Banca Transilvania SA: 875,74 milioane lei
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei
Schimb de informații confidențiale în perioada de fixing
Investigația a stabilit că băncile sancționate au făcut schimb de informații confidențiale și strategice cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, deși confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant”, se spune în comunicatul Consiliului Concurenței.
Astfel, a fost stabilit un nivel mai mare al indicelui ROBOR, ceea ce a avantajat creditorii, dar a afectat direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Consiliul a declanșat investigația la finele anului 2022 și a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
„Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, precizează instituția.
